Orasul Busteni Dezbateri

Dezvoltarea turismului, cresterea numarului de turisti

Posted by adminobd on 15 October 2011

Aici puteti discuta despre dezvoltarea Orasului Busteni, ca statiune turistica. Cateva puncte de plecare:

  • Ce parere aveti despre directia in care merge Orasul Busteni in prezent, din punct de vedere al dezvoltarii turismului?
  • Sunteti sau nu de acord cu strategiile de dezvoltare a turismului utilizate de administratia locala (reclama prin cetateni de onoare, sacrificarea naturii in favoarea agrementului, “capitala sporturilor extreme” etc.)?
  • Ce sacrificii considerati ca sunt acceptabile si ce sacrificii considerati ca sunt inacceptabile, atunci cand vine vorba de dezvoltarea turismului (afectarea identitatii orasului, defrisari, un oras mai inghesuit, mai aglomerat si mai putin linistit etc.)?
  • Daca ati avea putere de decizie, cum ati proceda pentru a creste numarul de turisti care vin in statiunea Busteni (atat ca dezvoltare propriu-zisa a statiunii, cat si ca promovare)? Ce strategii ar fi mai potrivite pentru cresterea numarului de turisti in sezonul de vara? Dar pentru sezonul de iarna?
  • Ce strategii ar fi mai eficiente pentru atragerea turistilor straini la Busteni?
  • Ce ii lipseste orasului Busteni, ce anume ar mai trebui facut, in plan turistic si nu numai, pentru a putea fi considerat o statiune de nivel european?
  • Care strategie credeti ca este mai buna: ca statiunea Busteni sa ofere, in plan turistic, cate putin din toate? Sau sa ne axam, mai degraba, pe anumite nise, acolo unde sa putem concura cu mai mult succes pe piata turistica?
  • Ce tipuri de turisti ati prefera sa vina in Orasul Busteni? Ce categorii de turisti considerati ca ar trebui incurajate sa ne viziteze statiunea? Si ce categorii de turisti considerati ca ar trebui descurajate?
  • Ce fel de statiune credeti ca ar trebui sa fie Orasul Busteni, din punct de vedere al ofertei turistice? O statiune axata pe relaxare, liniste, drumetii, natura, turism ecologic? Sau o statiune axata mai degraba de distractie, agrement, adrenalina?
  • etc.

Va puteti exprima opiniile in legatura cu aceste chestiuni sau cu orice alt aspect legat de turism si statiunea Busteni in sectiunea de comentarii.

Advertisements

7 Responses to “Dezvoltarea turismului, cresterea numarului de turisti”

  1. eu said

    Directia in care merge orasul in vederea dezvoltarii turismului este buna !

    Voi incerca sa tratez ultimele 4 puncte de dezbatere ( inclusiv etc – ul ) printr-o analiza scurta ce poate fi combatuta sau dezbatuta. Celor care au ceva de completat le sunt recunoscator.

    Prin urmare ce avem dpdv al potentialului activitatilor/tipurilor de turism

    – Relaxare, liniste, natura
    – Agrement de iarna ( nu sporturi de iarna ) schi, snowboard, patinaj ( in curand ) nu avem cultura randonee-ului dar poate fi implementat in trei zone, catarare pe gheata
    – Agrement de vara ( drumetii, fun-park )
    – Cultura/Evenimente culturale – Casa de cultura, Cezar Petrescu, Castelul Cantacuzino ( deschis spre vizitare mai nou )
    – Training & Conferinte

    Mai avem , neexploatat, parapanta si alpinism ( 236 de trasee, nemarcate, nepromovate ) ( voi face referire la nisa , curaj, dragoste de munte si natura a practicantilor acestor sporturi mai tarziu )

    Ce mijloace de exploatare a turismului avem:
    – 3000 locuri de cazare albe, 300 locuri de cazare negre, 1500 – 2000 case de vacanta ( 7000 – 9000 locuri ) – Capcitate 15.000 locuri de cazare
    – 56 unitati de alimentatie publica ……………..

  2. eu said

    Revin cu precicizarea 3000 locuri de cazare negre ( nu 300) si continuand
    – 56 unitati alimentatie publica pentru turism cu aproximativ 2500 locuri – Restaurante, fastfooduri, snackbaruri, carciumi si bodegi
    – 120 unitati mici de alimentatie publica si nealimentare care deservesc si turistii
    – 35 – 40 unitati de productie ( destul de mici ca numar de personal) adica ape-minerale, branzeturi, carne, mobilier, etc , care insa nu prea desfac prin Busteni
    – 40 de magazine cu artizanat ( productie China / Ungaria/ Turcia, si Romania)
    – O piata agroalimentara de 400 mp
    – 24 trasee de drumetie din care 9 avizate/omologate dar cu omologari expirate
    – o telecabina cu o capacitate de 100 turisti / ora
    – un telescaun cu o capacitate de 1000 – 1200 turisti/schiori / ora
    – un fun – park de 9500 mp care are o sanie tobogan de 500 m. care poate distra in jur de 200 de turisti / ora, un carusel cu o capacitate
    maxima de 48 turisti / ora, un tubbing cu o capacitate maxima de 48 turisti / ora si o partie de incepatori cu o capacitate de 100 – 120turisti / ora
    – 20 centre de inchirieri echipament sportiv de iarna
    – 3 sau 4 centre inchireri ATV
    – O casa de cultura cu 400 – 500 locuri care are in jur de 80 de evenimente locale anual
    – Obiective turistice de vizitat Crucea, Babele si Sfinx-ul + Pestera, Cascada Urlatoarea, Poiana Costilei, CabanaGura Diham, Manastirea Caraiman, Castelul Cantacuzino, Muzeul Cezar Petrescu,

    Si cam atat

    Sa spunem ca asta este un cadru general de pornire a unor analize si sa vedem cum putem dezvolta, creste, prin ce avem sau ce vrem sa avem.

    Pentru ca ultimele statistici arata cam asa

    9 % din activitatea orasului este turism
    4% din impozitele si taxele locale provin din turism
    Conform INS Ploiesti in 2010 am avut 33.000 de turisti, 125.000 de inoptari , durata sejurului 2,1 zile, 700 de turisti straini.
    80% din profitul realizat din turism se impoziteaza in alte localitati deoarece proprietarii sunt din alte localitati ( in speta Bucuresti, Constanta, Galati, Craiova )
    Colac peste pupaza in anul 2012 norma de venit / CAMERA este 10.000 lei cu un impozit de 1600/camera anual ( pentru PFA, II etc )
    Suntem cea mai scumpa statiune de iarna din Europa la transportul / cablu pentru schiori

    Ceeace inseamna ca …………….. 2.5% din populatia bastinasa ( nu este o jignire ) ( vreo 300 depersoane din cele 8000 – 10000) are venituri din turism.

    DECI CE TURISM FACEM NOI !!!!!!!??????? De aceia precizez inca odata – Nu turismul este singura sansa de dezvoltare a statiunii Busteni poate fi o alternativa .

    Cum facem?

  3. mamsaturat said

    O intrebare retorica: daca turismul nu are o pondere chiar atit de mare in economia orasului, atunci de ce se face atita tam-tam pe tema asta, si de ce se fac atitea sacrificii in numele dezvoltarii turismului (ma refer, in primul rind, la taierea padurilor)?

    O problema cu turismul ar fi urmatoarea: multe statiuni montane de prin Europa, care traiesc in principal din turism, au o populatie undeva pe la 3-4000 de locuitori si un numar de locuri de cazare undeva pe la 10-15 mii. La Busteni e fix pe dos, adica avem 10000 de locuitori si doar 3000 de locuri de cazare. E normal ca turismul sa fie insuficient pentru economia locala. Ca sa putem trai aprope exclusiv din turism, ar trebui sa avem, raportat la populatia Busteniului, 20 sau poate chiar 30 de mii de locuri de cazare oficiale. Iar asa ceva este, practic, imposibil, pentru ca nu vor veni niciodata atitia turisti la Busteni. La situatia asta (populatie mare in raport cu numarul de locuri de cazare) s-a ajuns si din cauza ca s-au desfiintat/restructurat fabricile si uzinele din zona (Fabrica de Hirtie si MEFIN-ul, in principal), care acopereau mii de locuri de munca. Alta cauza ar fi numarul mare de case de vacanta, care se traduce in turisti pierduti pentru unitatile de cazare oficiale si, prin urmare, in bani pierduti pentru oras.

    Oricum, sint 2 intrebari diferite:

    1. Cum dezvoltam turismul?
    2. Ce alternative ar mai fi, pe linga turism, pentru dezvoltarea economica a orasului?

    Pentru partea de economie (la modul general) o sa fac o pagina speciala de discutii, ca sa fie separata de turism. Despre turism o sa scriu si eu cite ceva in curind, pentru ca sint destule lucruri de zis.

  4. eu said

    La prima intrebare retorica – raspuns partial , pentru ca mai sunt probabil si alte raspunsuri.
    – istoric vorbind pe meleagurile Busteniului de la Alexandri sau Slavici ( nu mai imi aduc aminte bine ) care au construit Cazinoul ( Fostul 9 mai ) , comuna( Orasul Busteni ) era un loc de odihna dar avea si o viata nocturna destul de “zbuciumata”. Dupa anii 50 s-a facut turism tot de relaxare, odihna si cura climaterica. Totul era OK. Sa ne amintim ca astfel de turism s-a practicat pana in 96 – 98 cu succes dar s-au retrocedat vilele ( exista o capacitate mai mult sau mai putin 4000 locuri de cazare ).
    A disparut toata reteaua ONT – OJT cu tot cu patrimoniu dar a ramas IMAGINEA SI TRADITIA

    De la imagine si traditie s-a pornit la REDEZVOLTAREA TURISMULUI prin:
    – Valcu, Senchea, Codescu, Ilinca ( Campeanu ) si Savin.
    Cum ? – Iata.

    Primii doi n-au prea avut fonduri ca era la inceput .
    Al trei-lea a reusit sa retrocedeze tot Baiu si sa creeze mega proiectul scandal Valea Cerbului / Octavian Ionescu
    Al patru-lea prin 2001 impreuna cu ministrul Agaton si cu prefectul Saniuta a facut prima lege “Schi in Carpati” transformata mai tarziu in Schi in Romania care in acel moment dorea sa dezvolte doar sporturile de iarna, a mutat proiectul de pe Valea Cerbului pe Kalinderu ( valoare 2,5 mil euro ), a realizat 95% din proiect, au venit alegerile si pa.
    Ultimul a taiat panglica la Kalinderu, s-a zbatut pana in 2008 sa gaseasca fonduri, le-a gasit tot prin legea Schi in Romania si a inceput sa investeasca fonduri GUVERNAMENTALE in dezvoltarea infrastructurii turistice dupa cum urmeaza:
    – Cea mai tare estacada de escalada pe gheata din Europa – 1 milion de Euro
    – Fun Park – 1 milion de euro
    – Kalinderu 2 – 1 milion de euro
    Dar asta la prima vedere de investitii initiale, pentru ca astea an de an necesita pompare de sume de extindere care de multe ori sunt triple.

    Nu acuz pe nimeni dar… cand investesti in ceva aproape 10 Milioane de Euro te astepti ca in 10 ani sa ai o “intoarcere” de 5%/ an bani curati.

    Ei se intorc cu siguranta dar lipsesc cu desavarsire.

    Deci se face atata tamtam pentru ca daca se pierde “imaginea de traditie” se duc naibii Banii.

    Taierea padurilor se face cred eu din prostie, de foame si pentru niste profituri locale ( personaje criniste si zamorene ) si nici decum din dorinta de a distruge , pentru ca Dezvoltarea Durabila este un concept necunoscut prin Busteni ( nu numai prin primarie ).

  5. eu said

    Si acum …
    1. Cum dezvoltam turismul

    Dupa 90 m-am dus in Elvetia la Crans Montana una din cele mai tari statiuni de schi din alpii elvetieni.
    pc. 1 – 2500 de locuitori, 35.000 de locuri de cazare, fiecare local avea unitate de alimentatie publica, magazin muzeu/artizanat, si foarte important un panou cu harta, locatiile evenimentelor, tarifele, puncte de desfacere a pachetelor turistice, actualizat lunar ( pentru ca la ei se stie ziua exacta cam cu un an inainte pentru evenimente, dar uneori se mai modifica cate ceva ) nu ca la noi cand aflam dupa o saptamana ca a fost.
    pc. 2 – 1000 de case de vacanta construite/cumparate de …. ( Surpriza – ceva similaritati !) – James Bond , Jean Marais, JP Belmondo, etc.

    Strategia de a promova statiunea prin imaginea starurilor, dar cum… ?
    Intai ei si-au facut casele de vacanta, apoi altii au fost atrasi si si-au construit alte case si au omorat vre-o 10.000 de locuri de cazare. 5-600 de localnici ( Economic vorbind ), numai ca in 5 ani au avut un primar DESTEPT care a zis: – Cat ar produce aceasta industrie separata ( case de vacanta ) daca ar face aceasta activitate ? atat…, Ei bine atat sa plateasca taxa de statiune in suma egala sau sa intre in circuitul turistic administrate de cei ce si-au pierdut locul de munca. Daca vin prieteni, atunci ei vor fi tratati ca niste turisti si vor plati/incuraja economia locala ( Cam ca la Gura Diham – 20 lei daca vrei sa bei din traista ). Dar au avut si primar si consiliul local care vedeau interesul bastinasilor .
    Deci ar fi o solutie de revigorare daca s-ar taxa 2000 de case de vacanta, in special ultimii “cetateni de onoare” s-au ar fi obligati sa faca turism local.
    In cehia asa s-a facut la nivel industrial in anumite regiuni, aveai casa si teren pe care nu il exploatai la adevarata valoare, ok plateai diferenta catre comunitate.

    Pc. 3. Marketing turistic – identificarea produsului turistic de iarna si de vara ( cel real , nu povesti cu cel mai frumos, cel mai dezvoltat etc ), adica daca tot avem sa vedem ce ii trebuie pentru al porni la standard mediu pentru o tinta de turisti cu venituri medii si mici ( reprezinta cam 98 % din potential, sa le oferim un pic mai mult decat se astapta, sa ne introducem si noi intr-un circuit national turistic normal si apoi sa incepem sa dezvoltam/imbunatatim produsul pentru nise / specialitati

    Trebuie oricum sa tinem cont de urmatorul lucru – Cand strici ceva, iti va lua de doua ori mai mult sa-l faci la loc.
    Deci daca am stricat in 10 ani turismul la Busteni nu-l vom relansa mai devreme de 10 , dar asta daca nu mai gresim in continuare

    Nu astept dezvoltarea maine dar ar trebui sa mai intre si altii aici sa completeze, sa se intalneasca, sa se alieze/asocieze, sa-si impartaseasca ideile si experientele.

  6. eu said

    La inceput ma refeream la alpinisti si spuneam ca voi reveni, deci revin.

    Introducere:
    Alpinismul este un sport si un mod de viata care imbina sportul cu tenacitatea, cu calculul matematic, cu forta, etc. este o comuniune intre corpul uman si stanca, un tot unitar. Nu poate exista gresala pentru ca o gresala costa viata. Alpinistii sunt uniti, comunica, lucreaza impreuna, nu lasa deseuri in urma lor prin paduri si munti.
    Cuprins:
    Busteniul era denumit “leaganul alpinismului”
    In Europa exista vreo 25.000 de alpinisti care participa la diverse competitii, castiga diversi versanti si varfuri dar pentru asta se antreneaza prin diverse locatii.
    Busteniul are 200 de trasee ( nemarcare, nepromovate ), poate oferii loc de antrenamente atat pe aceste trasee cat si pe estacadele de la Kalinderu, poate oferii cazare, poate oferii masa pentru ei.

    Sa ne inchipuim ca incepem sa ne orientam spre promovarea Busteniului ca tinta a antrenamentelor si competitiilor de alpinism
    Sa ne inchipuim ca ( spre surprinderea noastra ) vom atinge vre-o 1000 de alpinisti care vor fi incantati si de serviciile turistice si de spatiile de antrenament
    Sa ne inchipuim ca firme gen Himalaya, Goretex samd isi deschid reprezentante de desfacere si inchiriere de echipament . ( stiti cat costa corzile, prizele, hainele de alpinist, etc ?) si incep sa faca profit
    Si apoi mai vin si alti alpinisti pentru ca ei comunica intre ei, si se aude apoi la Lonely Planet, si la Guide Routard si se formeaza un traseu Via Feratta in Bucegi ( echipmente similare )
    Si firmele care vand sau inchiriaza fac si o fabrica , produsele o sa poarte Made in UE, Sursa BUSTENI.

    Si uite asa ar fi o nisa, si apoi alta si tot asa raspundem si la pc. 2 ce alternative ar mai fi.

    Ce ar fi daca nu ne-a inchipui si am incepe sa si miscam ceva ?

  7. marius said

    in buşteni să fii turist e pierdere de timp şi de bani. 1nu ai un club decent să te distrezi ci doar bombe pline d ciudati 2 nu toata lumea schiazâ deci o sală de biliard bowling e foarte bună 3 restaurante serioase doar 3 sau patru restu nişte colibe )) in concluzie te cam plictiseşti in buşteni

Adauga un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: